Idei De Articole

Bloggeri se confruntă mereu cu momente în care nu au inspirație sau nu știu despre ce să scrie, asta constituie principala problemă a bloggerilor din ziua de astăzi și nu numai. Sunt subiecte care ne trec prin cap dar nu le memorăm, astfel pierdem ideea și nu avem despre ce să scriem. Mă confrunt și eu cu această problemă de când scriu, dar am învățat să mă educ în sensul ăsta.
Seara îmi vin cele mai multe idei, înainte de culcare, când stau relaxat în pat îmi trec foarte multe idei de articole bune prin cap, ca să nu le uit până a doua zi mi-am făcut un carnețel dedicat blogging-ului, acolo îmi notez fiecare titlu care-mi trece prin cap sau fiecare expresie ce cred eu că merită să facă parte din articolele mele, nu spun că sunt cele mai potrivite, doar că așa-mi trece mie prin cap, deci așa fac. Eu sunt adeptul principiului: “Este blogul meu, fac ce vreau.” Deși pe marginea acestui principiu se poate discuta mult, mulți sunt împotriva lui, iar alții sunt de acord cu el.

Dacă îmi notez tot ce-mi trece prin cap și cred eu că este bun pentru blogul meu, a doua zi pot să scriu articolele la care m-am gândit cu o seară înainte. Această este viața de blogger, toată ziua ne gândim numai la blogul nostru și la proiectele noastre în online. Suntem dedicați blogului, mie îmi place să scriu despre orice, îmi place să aud sunetul ăsta de taste, să văd cum se umple foaie de cuvinte, îmi place.

De La Film La Acțiune Virtuală

Ai văzut filmul Godfather? Majoritatea oamenilor l-au văzut şi au rămas impresionaţi. Chiar este unul dintre cele mai bune filme ale lumii, chiar dacă este destul de vechi. Sunt sigur că majoritatea şi-ar fi dorit să fie în locul lui Vito Corleone sau în locul fiului său, Michael, poate chiar şi tu.
Filmul este atât de faimos încât a fost produs şi un joc cu numele acestui film. Totuşi, jocul nu prea are legătură cu filmul. Ce zici de un server online San Andreas Multiplayer care îţi oferă posibilitatea de a trăi aceeaşi experienţă ca a celor din familia Corleone? Dar este posibil aşa ceva? Da, graţie unui gamemode unic care conţine 6 mafii, şi anume: Sacra Corona Unita, 15th Avenue, Familia Dallas, Familia Orleans, Familia Bonnano şi Familia Falcone. Serverul dispune de 18 teritorii care pot fi cucerite de fiecare mafie. Bineînţeles, există alianţe. Mafiile italiene, Falcone, Sacra Corona Unita şi Bonnano, sunt aliate împotriva mafiilor americane, Dallas, Orleans şi 15 Avenue. Serverul este programat în aşa fel încât, dacă o mafie dintr-o alianţă provoacă o mafie din altă alianţă, ambele alianţe sunt în război. O mafie nu-şi poate ataca aliaţii, iar o mafie poate deţine maxim 6 teritorii. Fiecare ”war” durează 15 minute, iar câştigătoare este cea care reuşeşte să adune mai multe ucideri. Cu cât sunt mai mulţi membri la war (din fiecare alianţă), cu atât este mai mare şansa de a câştiga.
Fiecare alianţă dispune de un chat general, la care au acces toţi membrii mafiilor aliate, fie ei lideri, fie simpli membri. Orice mafie are o bază (denumit HQ – Head Quarter), unde membrii mafiei îşi pot parca maşinile personale, plus alte maşini ale mafiei, la care doar membrii au acces. Totodată, fiecare mafie dispune de o sală de antrenamente, unde primeşti arme automat, de o sală unde liderul poate ţine şedinţele, de nişte skinuri unice, reprezentabile pentru mafia respectivă şi de o culoare inconfundabilă. Poţi face parte dintr-o mafie odată ce aplici la ea pe forum. Toate mafiile sunt disponibile pentru orice fel de jucător, doar că, atunci când aplici într-o mafie, trebuie să fi civil. Asta e cam tot ce se poate spune, pe scurt, despre mafii. Sunt sigur că vă veţi distra să faceţi parte dintr-o mafie şi să ajutaţi la dezvoltarea ei.

Cum Să Promovezi Un Blog

Când mi-am deschis primul blog nu știam cum să-l fac mai popular, să aduc cât mai mulți oameni pe el și să primesc comentarii, să văd că ceea ce fac este văzut de lume și răsplătit prin cuvintele frumoase pe care le primeam. Astăzi m-am gândit să scriu câteva metode de promovare a unui blog.
1. Link Exchange
Încercați să faci schimb de link-uri cu cât mai mulți prieteni din aceeași breaslă. Dacă aveți blog de jocuri, încercați să faceți schimb de link cu site-uri tot din aceeași nișă, cu PageRank cât mai mare, autoritate cât mai mare și vechime cât mai multă.
2. Înscriere în Directoare Web
De folos sunt și directoarele web, încercați să vă înscrieți blogul în cât mai multe directoare web, dar cu PageRank cât mai mare, aveți grijă de taguri vă alegeți și în câte directoare vă înscrieți blogul pe zi, să nu fiți luat drept spam de către Google și să fiți penalizați încă de la început.
3. Guest Posturi
Și guest posturile vă pot fi foarte folositoare, încercați să scrieți articole cât mai lungi și să alegi bine ancora pe care să vă puneți link-ul către blogul dumneavoastră, nu postați doar articole de 100 de cuvinte și cu foarte multe cuvinte cheie în el, acele articole nu vor fi așa de apreciate de Google ca un articol lung și bine gândit, cu ancoră unde trebuie și fără foarte multe link-uri.
4. Advertoriale
Dacă aveți un buget de minim 30 de euro va puteți aduce blogul în primele locuri în Google, asta dacă găsiți de la cine să cumpărați advertoriale de calitate, însă aveți și aici grijă pe ce cuvinte cheie vreți să vă ridicați blogul.
Atât pentru acest articol, aștept completări în secțiunea de comentarii!

Cu tot ce are ea


Cu inima ce bate,
Cu viata ce merge si nu prea ,
Cu sufletul cald si plin de dor,
Cu seninul frumos al zorilor.

Cu zile nebune,cand nu pot respira,,
Cu lumea din jur ce alearga,
Iar eu alerg sa fiu in pas cu ea,
Cu bune si rele, cu tot ce e ea.

Cu nopti nedormite si sperante visand
Cu file de poveste ce se scriu rand pe rand,
Cu zambete dragi sau fete urland,
Cu inima ce bate , pe cineva asteptand.

Cu tot ce.i in jur,
Cu tot ce azi planuiesc iar maine cladesc
Cu suflete pierdute ce vor a ma pierde si eu 
Cu lumea nebuna ,mai nebuna decat sunt eu 

Cu viata ce merge,mereu,cand vrea ea
Cu clipe ce trec , ramase intr.o amintire a mea
Cu dureri si suspine si lacrimi pe ascuns
Cu nebunia ce.o port sa nu las capul jos !

Cu tot ce e bun si tot ce nu e
Cu zile si nopti , bucurii si tristeti
Cu energia ce.o port si un dar vreau sa fie ,
Cu tot ce e in ea
Asta e viata mea si vreau sa ma bucur de ea !


Liviu_rx
text needitat si necorectat 18.04.2011
pentru concursul 'MOSTENIREA'  organizat de Grupul MWB

Leapsa 2 in 1

Toate lepsele sunt de la Adry :d Thanx, scumpo! >:D<
1. Ce voi face eu vara asta:

Nu va povestesc de carti, pt ca si asa am 20 de titluri de citit. Dar va voi spune ce am de gand... daca e sa ma transfer la cnrv, voi bea toata ziua si ma voi bucura de viata, voi face tot felul de nebunii, si voi continua sa-mi petrec viata..linistita..

Daca nu voi reusi sa ma transfer la liceul la care tanjesc inca din clasa a4'a, voi fi atat de dezolata, incat voi sta toata ziua numai in casa, voi citi foarte mult numai cu lacrimi in ochi si cu gandul la viata mea atat de cacacioasa... si atat.

2. 1. Ce vârstă ţi-ai da dacă nu ai şti câţi ani ai ?
Pai, depinde. Cateodata 16 cateodata 20.

2. Ce e mai rău: să eşuezi sau să nu încerci ?
Sa nu incerci, clar! 

3. Dacă viaţa e atât de scurtă, de ce facem atât de multe lucruri care nu ne plac ?
Pentru ca trebuie.

4. Când ţi se pare că s-a vorbit şi s-a făcut totul, ţi se pare că ai vorbit mai mult decât ai făcut ?
Eu fac multe si vorbesc putin.

5. Dacă moneda naţională ar fi fericirea, cât de bogat ai fi ?
Depinde. Am momente cand imi vine sa urlu de fericire, am momente cand sunt foarte depresiva. Si nu, nu sunt schizofrenica! :))

6. Care este lucrul pe care ai vrea să-l vezi schimbat la lume ?
TOTUL. Fii schimbarea pe care vrei s-o vezi in ceilalti.

7. Faci ceea ce ai visat sau faci ceea ce faci pentru că împrejurimile te-au adus aici ?
Niciodata n-am putut sa realizez ceva.. important.. Poate pt ca am vise prea mari pt o pustoaica de 16 ani.

8. Dacă media de viaţă ar fi de 40 de ani, ţi-ai trăi viaţa diferit ?
FUCK! Eu as dori sa fiu nemuritoare... :)))
Nu stiu.. cred ca ar fi un haos.

9. Eşti mai preocupat să faci lucrurile cum trebuie sau care trebuie ?
Ambele.

10. Dacă ar fi să oferi un singur sfat despre viaţa unui copil, care ar fi acela ?
Sa fie el insusi.

11. Ce ai prefera să fii: un geniu stresat sau un prost fericit ?
Un geniu stresat.. dar deja sunt :)))
E IMPOSIBIL sa fii geniu stresat, duude! Inteligenta ofera FERICIRE! 

12. Ce ai alege între amintirile pe care le ai până acum sau a fi incapabil de a mai avea amintiri de acum înainte ?
WTF?!

13. Îţi mai aduci aminte de momentul acela de acum cinci ani când erai extrem de furios şi nefericit ? Mai are vreo importanţă acum ?
DA. Mai are.

14. Care este cea mai frumoasă amintire din copilăria ta? Ce o face atât de specială ?
Nu am asa ceva.

15. Dacă ai câştiga 1 000 000 $ ai renunţa la ceea ce faci acum ?
Pai... eu nu fac nimic..

16. Când a fost ultima oară când te aruncai cu capul înainte în ceva în care credeai din tot sufletul, deşi toţi te sfătuiau să nu încerci ?
Mereu.Nu-mi pasa de parerile altora.


17. Când a fost ultima oară când ţi-ai auzit sunetul propriei respiraţii ?
Acum 1,39584 secunde :))

18. Care este lucrul pe care ţi l-ai dorit dintotdeauna să-l faci şi nu l-ai făcut ? Ce te opreşte ?
Mi-am dorit mereu sa fiu nebuna. Ma opreste normalitatea.
Glumesc. Ce mi-am dorit mereu sa fac?! Sa am 30 de ani, propria casa si bani multi. Ma opreste faptul ca am nenorocitii astia de.. 16 ani care parca nu mai trec.

19. Care este lucrul pe care îl faci cel mai bine decât ceilalţi pe care îi cunoşti ?
Cel mai bine ma pricep sa fiu EU. 

Leapsa merge la oricine o doreste! :D

Intrebari

De ce mai nou fetele ies pe strada in strampi?E o noua moda, a am vazut fete in colanti , ok , dar am vazut si n strampi.Da da , daia de ti se vede fundu prin ei.E modern ?Nu se mai poarta fuste pe deasupra lor?Chiar asa criza sa fie?

Sau am imbatranit eu in asa hal incat m a lasat simtul si vaz numai in dungi?
De ce baietii nostrii ca brazii poarta parul ca o creasta?De ce umbla cu burta la vedere , cu tricoul ridicat ?De ce fetele noastre frumoase se marita cu tigani de la 16 ani?De ce e o moda sa ramai gravida in clasa a 10?


De ce toti romanasii nostrii s shmecheri , care mai de care?De ce se bea si se fumeaza in halul asta.Acum , nu ca nu fumez eu si barbatul meu s a lasat , dar chiar pe bune , numai eu n am bani de tigari?


De ce romanasii nostrii se cred cei mai destepti si mafioti de pe planeta?De ce numai la noi manelele sunt muzica preferata de pustani?


De ce si duc barbatii prietenele sau nevestele la produs?Si este o intreaga campanie de recrutare si fetele isi doresc asa ceva?


De ce mai nou , metoda de slabire preferata este iarba?Si mai este si legala?De cee?
De ce daca ti duci copilul la scoala si mai ai si ghinionul sa ai un copil extrem de inteligent , profele te obliga sa faci meditatii ca trebuie sa stie mai mult decat unul de liceu?De ce ...
Intreb si eu asa...ca n am ce face.

Vampirul Davil - Franta si Capcaunul 1

Am mers cu masina pana in Montesaicht, un sat mic si uitat de lume, departe de orice fel de tehnologie. Un sat cu oameni.. la prima vedere salbatici. Am ajuns inspre dimineata. Afara cerul era innorat, si se astepta furtuna. Majoritatea copacilor erau lipsiti de Frunze, ca la sfarsit de toamna, desi era iunie. O priveliste de’a dreptul sinistra. Am ajuns in fata unui conac, pe o culme inalta. De jur imprejur numai copaci, in spatele conacului se afla o padure deasa. in fata conacului se aflau doi servitor in frunte cu un om in varsta, dar pe picioarele sale, foarte bine aranjat, cu o tenta cocheta. Am coborat din masina si am respirat aerul curat si rece. Tuomas s-a repezit la el, cu mainile larg deschise si cu un zambet pe buze.

-Ce bine imi pare sa te vad, Gregor! 
-Placerea este de partea mea, poftiti, poftiti in casa.

Inainte de a intra, am intors privirea spre stanga, unde am zarit ceva pe dupa un copac. Nu mi-am dat bine ce. Nu stiam ce vazusem, dar mi se paruse al naibii de ciudat. Davil m-a tras de maneca sa intru inauntru. 
-S-a intamplat ceva?! Imi sopteste Davil.
-Nu.. nimic. Mint eu.

Am intrat intr-o incapere imensa, cu podea din marmura stralucinda, cu un candelabru imens ce cobora din tavanul foarte inalt, si cu o masa lunga in mijloc, din lemn masiv. Dupa masa aceea atat de lunga, o scara foarte larga, ducea la primul etaj. In stanga si’n dreapta incaperii, se aflau spatii de trecere in alte camere. 
-Inainte de toate, vreau sa va urez bun venit in umila mea casa, Tuomas, tie, si prietenilor tai… 
-Umila ta casa, oh, ce modest esti, Gregor, spuse Tuomas.

In glasurile lor batea o tenta familiala. Se vedea ca se cunosteau foarte bine. In timp ce vorbeau, Gregor a dat mana cu Davil, si m-a salutat pe mine, sarutandu-mi dosul palmei drepte, in timp ce’mi arunca o privire plina de subintelesuri. Era un om ca de vreo 50 de ani, desi ochii spuneau mai multe de atat. Era robust, destul de inalt si cum am mai spus, foarte cochet. Ca scos din filmele alea bune ale anilor ’40. 
-Va rog, luati loc la masa.

Abea cand a spus acestea, mi-am dat seama cat de lihnita eram. Am luat loc intr-un capat al mesei, dandu-mi seama ca am lasat majoritatea lucrurilor mele in hotelul de la Paris. Oricum nu aveam de gand sa stau prea mult aici. Cei doi servitori au adus cina: un minunat suculent fraged pui la cuptor cu cartofi. Paharele de vin rosu se terminasera unul dupa altul, dar nu ma simteam nici pe departe ametita. Dupa care, la desert, am primit un mini tort de ciocolata pe care imi venea sa-l mananc cu mainile. Dar am renuntat imediat la aceasta intentie, dandu-mi seama de primitivitatea de care as fi dat dovada.


Apoi am mers in stanga incaperii, unde se afla o trecere spre alta camera. Era o biblioteca vasta. Multe rafturi de carti inalte, sprijinite de peretii tapetati. In mijlocul incaperii se afla o masuta rotunda, in jurul careia erau niste fotolii foarte confortabile, vechi de cand lumea. Peste tot mirosea a cafea si a praf. Miros de vechi. Pe podea odihnea un covor cusut de mana, oriental. M-am trantit (la figurat vorbind, desigur..) pe unul din fotolii. Tuomas vorbea neincetat cu Gregor, si tumultul acela de vorbe, acele 2 voci cu intonatie perfecta, ma linistea oarecum. Lestat, de pe un alt fotoliu, imi aruncase una din privirile lui blande, dand capul pe o parte. E clar: se plictisise groaznic. Abea mi’am dat seama ce bine era imbracat: paltaloni stramti de catifea neagra, cizme cu putina platforma, din piele neagra, lungi pana aproape de genunchi. O camasa bufanta, apretata, alba, peste care purta o vesta din piele neagra. Chipul ii era mai bronzat ca de obicei. Ochii lui albastrii erau izvor de sentimente contradictorii.. si totusi liniste. Astfel ca nu mi-am dat seama cand sau cum am adormit.


Dar m-am trezit a doua zi intr-un pat mare, somptuos, imbracata intr-o camasa de noapte din matase alba. Dormisem adanc, dar totusi somnul imi fusese strabatut de vise ciudate. Ciudate dar calme si atat… de placute. Am visat cum o tonalitate sumbra iesea din sunetele clapelor unui pian… pahare de cristal ciocnite usor unul de altul, si o voce de femeie, subtire si infricosatoare dar totodata sexi, feminina si … perfecta. Intuneric. Doar umbrele unor persoane miscandu-se lenes, pe un perete … cu tenta crem. 
Ma uit la orologiul atat de vechi si ciudat din peretele din fata mea, observand ca este ora 13… am dormit asa de putin. Dar ma simteam odihnita si proaspata, gata pentru o noua zi. Prin ferestrele mari, gotice, intrau razele unui soare foarte slab. M-am imbracat si am iesit pe coridor. Liniste de mormant. Intuneric vag. M-am indreptat in directia de unde venea putina lumina. Am intalnit scarile acelea mari… am coborat in salon. Nu era nimeni. Nicaieri. Nici macar servitorii. Ca o casa-fantoma. Si totusi o supa bine incalzita de pasare se odihnea pe masa, in locul unde am stat si aseara. M-am pus pe mancat in liniste, simtind totusi un gol in stomac. Ma simteam cuprinsa de peretii aceia mari. Simteam cum, casa, voia sa ma devore. Nu ma simteam bine.. prea multa liniste, prea putina lumina si… era ceva sinistru cu acea casa, desi ar fi putut fi atat de primitoare si calda. Am iesit afara, nestiind ce sa fac cu tacamurile, le-am lasat la locul lor, goale, pe masa. 
Afara un soare slab lumina totul in jur: frig. Aer rece, de tara. Nu vedeam pe nimeni. Am mers in spatele casei. Multi copaci. Am inaintat prin padure. La un momentdat am dat sa ma asez pe o buturuga… am scos cartea pe care mi’o cumparasem din Paris, citind de unde am ramas. E atat de comico-romantic cum Big, fostul iubit al lui Carry, a venit tocmai in Paris, din New York, special ca sa’si caute iubita... actualul iubit a lui Carry, unu’ pe nume Alekzandr Patrovsky, era un adevarat tambalau. Adica nu era chiar tambalau…era pictor, canta la pian iubea arta mai presus de orice. Dar nu era atent cu ea… nu indeajuns. Un fosnet de frunze se auzise chiar din fata mea. Am ridicat ochii instantaneu, din carte. Am vazut ceva verde pe dupa un copac, care inca se mai misca usor… Frica m-a cuprins in intregime, m-am intors si am luat-o la goana fara sa stiu macar de ce anume fug. Dar fugeam… impiedicandu-ma de o piatra, inevitabilul s’a intamplat: am cazut si pur si simplu am lesinat.

M-am trezit inr-un fel de pestera. Capul imi zvacnea de durere. De dinauntru am zarit creatura aceea ce ma tarase pana aici: Era ceva mare, chiar urias, cu pielea verde. Statea cu spatele, pe o buturuga de copac si el, clatind niste mere foarte mari, frumoase, rosii, de’a dreptul copioase. Copacii dimprejurul lui erau verzi, foarte mari, cu roade minunate, ca scosi dintr-un basm. M-am ridicat si am mers inspre el.. imi era frica dar curiozitatea mereu castiga, nu?!

A dat sa se uite inspre mine. Oh, dar chiar ca era urias! Avea o fata comica. Complet chel, cu niste urechi foarte ciudate si ochii tot verzi la fel ca pielea lui. Ne uitam tinta unul la altul. Nu stiam daca trebuia sa’mi fie frica… era un capcaun, auzisem atat de multe povesti cu capcauni la viata mea incat stiam totul despre aceste creature. Speram totusi sa nu fie adevarat faptul ca mananca oameni… Afara era un soare de’a dreptul orbitor, si mi’am adus aminte: capcaunii fura soarele de pe cer… Oare o sa ma manance? Ar trebui sau nu sa fug?! Unde ma aflu..? imi tot spuneam.

S’a aplecat putin.. a rupt un trandafir inca din radacina… un trandafir frumos, mare, galben-rosiatic, de’a dreptul… minunat. Mi l’a intins mie. Atat de innocent era gestul acesta venit de la o creatura gigantica, incat mi s-a parut amuzant si un zambet micut mi se intinse pe buze. Am luat trandafirul, nestiind ce sa zic. A continuat sa spele merele, intr-o cratita mare, plina cu apa de izvor. Trandafirul era sclipitor in bataia soarelui, din el emanand un parfum minunat.

Partea urmatoare in curand. Nu va fi bine pentru bietul capcaun dragalas :(